Alex Bodea / Berlin

Alex, deși a fost un an cu multe și variate restricții, tu ai migrat în diferite ateliere, aș zice ca pandemia nu te-a ținut în loc, la ce lucrezi momentan?

Mă aflu într-o rezidență de artist în nordul Franței, lucrez cu școlari și comunități locale. Încerc să balansez și o pictură narativă pentru care am cules scene. Mai am de publicat și versiunea engleză a romanului meu grafic The Fact Finder.

Cât de mult depinde ceea ce faci, de spațiul în care te desfășori?

Mult. Fiindcă lucrez cumva asemănător unui reporter, e bine să schimb frecvent locațiile, să culeg lucruri noi. Ceea ce fac chiar acum.

Care sunt sursele și temele tale?

Observația directă, folosesc un caiet de note în care capturez „scene“. Dar nu desenând după natură, nu la aceasta mă refer, ci la conținut. Notez direcții de scenă.

Atelier Valencia, Spania

Ce înseamnă “o temă bună pentru o expoziție”? Cum decizi dacă o anumită idee care îți dă târcoale are potențialul de a fi transpusă într-o expoziție sau rămâne doar în caietul de schițe?

Sunt scene care mă atrag mai mult ca altele, pur și simplu. Le dau prioritate.

Natură sau cultură? Din care îți extragi preponderent temele?

98% natură, 2% cultură. Nu suport lucrările livrești, sunt acre.

3 artiști care te pun pe treabă:

Käthe Kollwitz, Helena Sofia Schjerfbeck, Winifred Margaret Knights.

Ai o Ars poetica? Care sunt valorile care îți ghidează practica artistică?

Nu. Sunt absorbită de personajele mele, ele singure ghidează totul.

Atelier Berlin, Stephanie Neumann credit

Care crezi că este relația optimă în perioada de formare a unui artist în raport cu arta artiștilor pe care îi admiră? Cum faci în acest context să nu te contaminezi sau să te distanțezi de practica altor artiști care poate fi foarte seducătoare?

Nu mi-e frică de contaminare, arta e un fenomen care trebuie trăit și dezvoltat în comun. E un schimb. Nu fac un efort special de a mă distanța dar nici de a absorbi tot ce mișcă. Dacă e ceva ce îmi trebuie mie, va ajunge la mine.

Ce crezi că ar trebui să facă tinerii artiști la început de carieră pentru a se face prezenți pe scena artei? Sau consideri inoportună intenția de a-și face vizibilă munca foarte devreme, înainte de a ajunge la o anumită maturitate?

Eu zic că e bine să expui de la bun început, că ești gata sau nu. Nu există un “gata“ decât poate pentru succesul exploziv, când un artist/ă face ceva peste tot ce a făcut și a încercat înainte și e în sfârșit în elementul său. Dar nici acest „gata“ nu vine clocind pe întuneric, e nevoie de expunere, feedback, experiență, ajustare fină.

Atelier Berlin, Stephanie Neumann credit
Atelier Berlin, Stephanie Neumann credit

Identifici un profesor, maestru, prieten sau vecin de atelier în dialog cu care ai evoluat spre o perspectivă nouă asupra lucrurilor? Indiferent că ține de natura tehnică, procesuală sau conceptuală a creației…

Cred că de la toți artiștii- colegi, profesori- am împrumutat din energie și am învățat ceva. Colegii sunt un imbold.

Tehnicile: furate, învățate, aplicate? Cât de important e astăzi să le stăpânești?

Pentru pictură și desen „know-how“-ul e foarte important. Fie că faci „bad painting“ sau tehnică renascentistă.

Există un element/simbol/temă care apare recurent în lucrările tale?

Nu cred, îmi place să trec de la o scenă/temă la alta, repet mai rar. În studenție am făcut o „serie“ cu tematică repetată, atât.

Atelier Lens, Franța

Cum te pui în starea de a face în momentele lipsite de inspirație?

Cu ceasul. Îmi dau „atâta“ timp. Că nu am chef sau mă doare o măsea, fac o etapă, o oră. Îmi place să lucrez cu deadline, fie impus de alții, fie de mine însămi, mă ajută să „get things done.“

Cum gândești/vezi relația dintre intenție, planificare, execuție și produsul final?

Ca pe o mare călătorie. Cu lupi în tufișuri și zâne salvatoare, o poveste care pare scrisă dinainte. Căci lucrarea se face așa cum vrea ea, e deja cumva făcută. Și e făcută fie pentru perete, fie pentru coșul de gunoi.

Povestește-mi un moment esențial/de cotitură în dezvoltarea ta ca artist.

Când am trecut de la culori în ulei la un marker cu tuș caligrafic. E ca și cum ai schimba o flotă maritimă pe o plută făcută dintr-o singură scândură. Restricția cruntă m-a făcut mai puternică.

Ce crezi despre comunitatea artistică locală, ce relație ai cu aceasta?

Locuiesc în Berlin, unde toți sunt artiști.

Cât de mult ți-a schimbat pandemia rutina zilnică? Cum ți-a schimbat modul de a crea și de a gândi?

M-a făcut să îmi dau seama că îmi place să lucrez acasă mai mult decât în atelier. E totul mai organic.

Numește un lucru indispensabil pentru tine în contextul distanțării sociale? Ce îți lipsește cel mai mult?

Fețele oamenilor, complete. Înotul.

Crezi că această situație va avea un impact pentru creația artistică în viitor, când vom fi depășit acest moment?

E posibil să se schimbe lucrurile într-un mod care să favorizeze artiști care altfel nu ar avea multe șanse. Roata se tot învârte.

Adresează-ți întrebarea la care ai fi vrut să răspunzi dar nu ai primit-o😊!

Cât de mult te susține partenerul/a de viață în arta ta?
Mult și sunt recunoscătoare.

www.alexbodea.work