Daniel Nagy / Oulu

De Daniel ne leagă o prietenie veche. Era evident că îl vom întreba ce mai face și unde trăiește acum?

În Oulu, Finlanda.

Cât de mult depinde arta ta de locația/spațiul în care lucrezi?

Nu știu ce să spun, aproximativ de doi ani încoace fac monotipii, asta înseamnă că am nevoie de o presă. E singura care mă face să migrez dintr-un loc în altul. Altfel, cred, pot să produc lucrări în orice loc închis și relativ departe de casă.

Cum te pui în starea de ”a face” în momentele lipsite de inspirație? Cum gândești/vezi relația dintre intenție, planificare, execuție și produsul final?

Nu i-aș spune chiar inspirație. Ideile îmi vin desenând într-un caiet sau citind. Dacă nu se încheagă nimic, nu fac nimic. Nu mă apuc de nicio lucrare dacă nu știu dinainte la ce e bună și de ce o fac.

Zi-mi 3 artiști care îți plac, te motivează și te pun pe treabă.

Nu prea îmi plac artiștii. Din liceu până în facultate am furat câte ceva de la Rembrandt, Bosch, Baba, Schiele, Bacon, Tapies. De atunci încoace încerc să scap de ei. Nu îmi iese întotdeauna. Altă sursă importantă pentru mine e filmul artistic și documentar. Printre cei care aproape că m-au marcat sunt Pasolini și Parajanov. Îmi e greu să vorbesc despre arta contemporană. Sunt aproape în fiecare zi în contact cu ea. Îmi plac anumiți artiști dar din cauză că îi urmăresc pe internet, nici nu mă mai sinchisesc să le rețin numele, poate țara din care sunt s-ar putea să o țin minte. Asta e cu două tăișuri, faptul că îmi imaginez că am să-i găsesc oricând pe net, mă face să-i uit.

Preferi o anumita culoare?

Îmi place negrul. E cea mai simplă culoare.

Tehnicile: furate, învățate, aplicate? Cât de important e astăzi să le stăpânești?

Pentru mine tehnica este foarte importantă, dar din momentul în care o stăpânești relativ bine, începe să își piardă din interes. O pun cam pe același loc cu conținutul.

Care sunt sursele și temele tale? La ce lucrezi în momentul actual?

Lucrez mult cu fotografia de arhivă, deci mă preocupă istoria, în special cea recentă. Nu încerc să recreez situații sau scene istorice, încerc doar să le înțeleg și să le dau sens. Cel mai recent proiect al meu e legat de totalitarism, ambele. Mă interesează destinele unor personaje nu prea cunoscute dar importante, care înglobează toate urmele unui astfel de sistem. Subiectul trebuie să aibă legătură cu lumea în care trăim, deci ceva contemporan.

Cum te raportezi la contextul artistic internațional?

Cu un ochi foarte rece.

https://www.instagram.com/danielygan/