Delia Maxim
Ghenadie Popescu
White Cuib
28 februarie- 06 martie
Un proiect de:
Ovidiu Leuce
Delia Maxim (1981, Baia Mare) trăieşte şi lucrează în Friedrichshafen (Germania). A absolvit în 2004 la secţia Ceramică a Universităţii de Artă şi Design din Cluj. A participat la simpozioane precum Silpakorn Raku Clay Works în Thailanda (2018), Simpozionul Internaţional de Ceramică de Artă din Tunis (2017) sau Laboratorul de Ceramică al Centrului de Artă Mark Rothko (2015), la rezidenţe artistice precum Tandem, Neumuenster, Germania (2017), iar printre expozițiile sale recente se numără Uguni, Mark Rothko Arte Center Daugavpils, Letonia (2019), 6exi, Salonic, Grecia (2018, solo show), Fantastic properties, Ravensburg, Germania (2018). De asemenea, a organizat prima ediție a M.I.C.A.S. (Maramures International Symposium de Artă Ceramică) Baia Mare, România, în 2018.
Ghenadie Popescu (1971, Floreşti, Republica Moldova) traieşte şi lucrează în Chişinău.
A absolvit în 2003 Academia de Muzică, Teatru şi Artă Plastică din Chișinău, cu specializarea pictură. Lucrările sale au fost prezentate în spaţii ca Exhibition Centre Constantin Brancusi, Chișinău; Mars Gallery, Moscow; Le Générateur, Paris; Mezzanin Gallery, Viena; Gallery of the Polish Institute, Düsseldorf; Salonul de Proiecte, Bucureşti, Raft Cluj etc. A participat la ultimele trei ediții ale Festivalului de Film Documentar Cronograf din Chișinău, iar in 2014 a fost rezident la Institutul de Tehnologie din Rochester New York, în cadrul programului CEC Artslink.
Pe durata acestui proiect patru artişti sunt invitaţi la un gest de recunoştinţă către o persoană care i-a inspirat pe parcursul creşterii lor artistice şi umane, care a contribuit la modul lor de a creea, de a gândi, de a se raporta la ceilalţi şi la ei înşişi.
Fiecare artist participant realizează, timp de o săptămână, un dialog concret şi simplu cu invitatul său; o conversaţie fără enfază, naturală, în acest spaţiu public cu o dimensiune intimă.
O serie de expoziţii ca expresii formale ale unor întâlniri, ale unor evenimente aparent mărunte şi cazuale care însă au dovedit în timp a avea forţa unor seminţe rodnice pe un pământ fertil. Reflecţii asupra posibilelor transformări născute din întâlniri, asupra capacităţii lor de a creea experienţe, de a descătuşa energii, de a transforma visele în viziuni şi viziunile în acte. Gesturi creative ce emană energia unor indivizi conştienţi şi profunzi, participanţi activi la viaţa comunităţii.
Ovidiu Leuce
